Celibatul romano-catolic

 

Recent, un protestant ne-a scris atacând Biserica Catolică şi învăţătura Bisericii despre celibat (starea necăsătorită). A spus:

“În anii ei primari, Biserica Catolică a omorât zeci de mii de necatolici [sic]. Scriptura nu interzice în vreun loc slujitorilor bisericeşti sau preoţilor să se căsătorească. Exact prin această regulă promovează preoţii să fie o baterie de PEDOFILI [sic]…”  Hayden, Waco, Tx.

Răspuns MHFM: Întrucât acesta este un sentiment oarecum comun în rândul protestanţilor, este potrivit să catalogăm această minciună nebiblică Erezia Săptămânii. Biserica Catolică învaţă dogmatic faptul că starea de virginitate sau celibat este superioară stării căsătorite. Această dogmă a Bisericii Catolice vine din Biblie, după cum vom vedea.

Papa Pius al IV-lea, Conciliul Tridentin, Ses. 14, 11 Noiembrie 1563, despre căsătorie: “Dacă cineva spune că starea de căsătorie trebuie preferată la starea de virginitate sau celibat, şi că nu este mai bine sau mai fericit să se rămână în virginitate sau celibat decât a te uni în căsătorie (cf. Mat. 19:11; 1 Cor. 7:25): să fie anatema.” (Denz. 980)

Desigur, acest lucru nu înseamnă că starea de căsătorie este rea. Căsătoria este o stare bună atunci când este păstrată în mod corespunzător, însă starea de celibat este mai bună. În 1 Corinteni 7, sf. Paul învaţă în mod clar superioritatea stării de celibat faţă de starea de căsătorie, oferind astfel o combatere puternică a negării protestante despre acest adevăr.

Corinteni, capitolul 7- “Referitor la cele ce mi le-aţi scris, este bine ca omul să nu se atingă de femeie. Totuşi, pentru a evita desfrânările, fiecare bărbat să-şi aibă femeia lui şi fiecare femeie să-şi aibă bărbatul ei… Vă spun lucrul acesta ca o îngăduinţă, nu ca o poruncă.  Eu aş vrea ca toţi oamenii să fie ca mine [necăsătorit], însă fiecare îşi are darul propriu de la Dumnezeu; unul într-un fel, altul în alt fel. Celor necăsătoriţi şi văduvelor le spun că este bine pentru ei dacă rămân ca mine

Dacă cineva crede că este o ruşine dacă fecioara lui trece de floarea vârstei, şi aşa trebuie să fie, să facă ceea ce vrea. Nu păcătuieşte să se căsătorească. Dar dacă cineva a hotărât în inima lui, cu tărie, fără să fie constrâns şi are deplină stăpânire asupra propriei voinţe şi a judecat astfel în inima sa, să o păstreze fecioară, va face bine. Aşa încât cel care îşi dă în căsătorie fecioara sa face bine, iar cel care nu o dă în căsătorie va face şi mai bine.”

Vedem că sf. Paul identifică în mod clar starea de virginitate sau celibat ca o stare care este mai bună decât starea de căsătorie. Vedem de asemenea acest lucru în cuvintele lui Isus Însuşi:

Matei 19: 11-12 – “[Isus] le-a zis: Nu toţi înţeleg cuvântul acesta, ci numai aceia cărora le-a fost dat. Există eunuci care s-au născut astfel din sânul mamei lor, există eunuci care au fost făcuţi astfel de oameni şi există eunuci care s-au făcut ei înşişi astfel pentru împărăţia cerurilor. Cine poate înţelege, să înţeleagă.”

Isus în mod clar vorbeşte aici despre cei care trăiesc singuri şi cast pentru împărăţia lui Dumnezeu. După cum comentariul catolic în biblia Douay Rheims notează despre acest verset: “Există eunuci care s-au făcut ei înşişi astfel pentru împărăţia cerurilor… Acest text nu trebuie să fie luat în sens literal; ci înseamnă, că există unii, care au luat o hotărâre fermă şi lăudabilă de a duce o viaţă celibatară, în scopul de a sluji lui Dumnezeu într-o stare mult mai perfectă decât cei care se căsătoresc: după cum sf. Paul arată în mod clar 1 Cor. 7. 37, 38.”

Acest adevăr biblic, care este respins de protestanţi, a fost învăţat în mod repetat de părinţii Bisericii – adică, de acei scriitori creştini proeminenţi din primele secole care au repetat adevărurile învăţate de la apostoli. Aici sunt două din numeroasele exemple care ar putea fi date.

Sf. Ioan Chrysostom (sf. Ioan Gură de Aur), 392 d.C.: “Că fecioria este bună, sunt de acord. Dar că este chiar mai bună decât căsătoria, aceasta mărturisesc. Iar dacă este de dorit, voi adăuga că este mai bună decât căsătoria la fel de mult cum Raiul este mai bun decât Pământul, la fel de mult cum îngerii sunt mai buni decât oamenii.” (The Faith of the Early Fathers, Vol. 2: 1116)

Sf. Chiril din Ierusalim, 350 d.C.: “În timp ce menţii castitatea perfectă, nu te umfla cu mândrie, în slavă deşartă, împotriva celor care urmează o cale mai modestă în căsătorie… Dacă tu deţii aur, nu îl privi cu dispreţ pe cel care are argint.” (The Faith of the Early Fathers, Vol. 1: 818c)

Scopul acestei Erezii a Săptămânii este de a arăta încă o dată că, indiferent de chestiunea din discuţie – fie că este papalitatea (Matei 16:18-20; Ioan 21:15-17.), sau Euharistia (Ioan 6:54) sau Spovada (Ioan 20:23) sau necesitatea Botezului (Ioan 3:5) sau necesitatea credinței cu fapte (Iacob 2:24) sau celibatul (Matei 19:11; 1 Corinteni 7) sau altceva – Biserica Catolică [tradiţională] este cea care are adevărata învăţătură biblică, iar protestanţii nu.

Înapoi la secțiunea principală despre dovezi biblice